Magnolie în floare, cu flori mari în formă de farfurioară

Foto: Ktkvtsh, CC BY 4.0, Wikimedia Commons

Foto: Archer Jones, CC BY 4.0, iNaturalist

Foto: Círculo de Investigación en Taxonomía, Florística y Ecología Vegetal, CC0 1.0, iNaturalist

Foto: Ktkvtsh, CC BY 4.0, Wikimedia Commons

Foto: Mjrmtg, CC0, Wikimedia Commons

Foto: NPS photo, Public domain, Wikimedia Commons

Arbori ornamentali Arbuști

Magnolie

Magnolia · Magnoliaceae

Cunoscută și ca: arbore de magnolie

Magnolia (numită și arbore de magnolie) este un gen de arbori și arbuști cu flori mari, adesea parfumate, care se deschid primăvara, de multe ori înainte de apariția frunzelor. În grădinile cu ierni geroase și veri calde se cultivă în aer liber, într-un loc adăpostit, cu sol acid și umed.

Lumină: Soare plină, Semiumbră
Udare: Moderate
Umiditate: Moderată
Temperatură: 10–25 °C, min. -20 °C
Dificultate: Dificultate medie
Înălțime: 2,4–12 m

Specii și soiuri

Magnolia grandiflora

Soare până la semiumbră
Moderate

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

SemănarePlantare în exteriorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireProtecție împotriva înghețuluiPerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată magnolia

Genul Magnolia (familia Magnoliaceae) cuprinde arbori și arbuști cu port piramidal până la rotunjit, uneori cu mai multe tulpini. Unele specii sunt veșnic verzi, altele își pierd frunzele iarna. Înălțimea ajunge în general între 2,4 și 12 m, iar creșterea este moderată.

Frunzele sunt simple, alterne, cu marginea întreagă, lucioase până la coriacee și de multe ori late de peste 15 cm. Florile sunt mari, solitare, în formă de farfurioară sau de stea, adesea parfumate, albe, roz, purpurii sau galbene. Înfloresc din martie până în mai. Toamna se coc fructe asemănătoare unor conuri, care se deschid și arată semințe cu înveliș cărnos, viu colorat.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc

Speciile mai mari preferă soarele plin, iar cele mai mici suportă și semiumbra sau lumina filtrată. Alege un loc adăpostit, unde arborele are loc să crească până la dimensiunea de adult.

Udare

Magnolia are nevoie de umiditate moderată și constantă. Solul trebuie ținut uniform umed, pentru că nu suportă locurile uscate, iar toleranța la secetă este scăzută. În iulie și în august udă mai des.

Sol și replantare

Preferă un sol fertil, acid, umed, dar bine drenat, lutos și bogat în humus, cu pH-ul între 5 și 6,5. În soluri alcaline sau în nisipuri sărace se dezvoltă slab.

Dacă ai un exemplar la ghiveci sau trebuie mutat, momentul potrivit este martie–aprilie.

Fertilizare

Fertilizează în martie–aprilie, la începutul sezonului de creștere.

Tăiere

Magnolia se taie puțin. Intervenția se face după înflorire, în iunie–iulie: îndepărtează lemnul uscat sau cel care se încrucișează.

Plantare

Plantează în aprilie, mai, septembrie sau octombrie, într-un loc adăpostit. Puieții tineri trebuie protejați de cerbi, care îi rod.

Iarna

Magnolia este rezistentă la îngheț, iar în afara sezonului de creștere (noiembrie–februarie) intră în repaus. Rezistă până la aproximativ -20 °C, adică aproape de minimele obișnuite ale iernii în regiune, așa că un loc adăpostit contează. În martie și aprilie protejează planta de înghețurile târzii.

Înmulțire

Înmulțirea se face în iunie–iulie. Semănatul se face în octombrie, cu semințele din fructele coapte toamna.

Dăunători și boli

Pot apărea păduchele țestos al magnoliei, afidele și tripșii, iar cerbii rod puieții. Dintre boli se întâlnesc verticilioza, pătarea frunzelor și cancerul ramurilor.

Utilizare

Florile se pot folosi în buchete tăiate și atrag polenizatori. Florile, mugurii și frunzele tinere sunt comestibile; în unele bucătării asiatice mugurii se murează sau aromatizează orezul și ceaiul.

Compușii din scoarță, magnolol și honokiol, sunt folosiți în medicina tradițională.