Migdal
Prunus amygdalus · Rosaceae
Cunoscută și ca: migdali
Migdalul (Prunus amygdalus) este un pom mic, care înflorește foarte devreme, în martie-aprilie, și dă migdale toamna. Cere soare, căldură vara și un sol bine drenat. În iernile reci, cu minime în jur de -20 °C, este la limita rezistenței, așa că locul ales contează mult.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 15–30 °C, min. -15 °C
- Dificultate
- Dificultate medie
- Înălțime
- 3–4,5 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată migdalul
Migdalul este un pom foios, de obicei de 3 până la 4,5 m înălțime, cu trunchi scurt și coroană rotunjită, răsfirată și deschisă. Frunzele sunt înguste, lanceolate, lungi de 8-13 cm, cu marginea fin zimțată și un pețiol scurt.
Florile au 5 petale, sunt parfumate, au 3-5 cm în diametru și apar singure sau în perechi, înaintea frunzelor, în martie-aprilie. Culoarea lor este albă sau roz. Fructul este o drupă de 3,5-6 cm, cu exocarp pufos, cenușiu-verzui, coriaceu, care crapă la maturitate. Înăuntru se află o coajă lemnoasă, cu mici adâncituri, ce ascunde sămânța comestibilă, adică migdala. Fructele se coc toamna, la 7-8 luni după înflorire.
Specia este originară din Asia de Vest și Centrală, din Transcaucazia spre est, și crește natural pe versanți uscați și stâncoși. Dificultatea de cultivare este, în general, moderată.
Cultivare și îngrijire
Locul potrivit
Migdalul are nevoie de soare plin și de veri calde și uscate. Alege un loc însorit și adăpostit: florile apar foarte devreme și sunt sensibile la înghețurile târzii de primăvară, iar un loc ferit reduce riscul.
Florile timpurii sunt o sursă importantă de hrană primăvara pentru albine și alți polenizatori.
Udare și umiditate
Nevoia de apă este mică, iar umiditatea aerului nu contează. Toleranța la secetă este medie, deci în lunile iunie, iulie și august merită să uzi mai des. Evită terenul în care apa stagnează.
Solul
Migdalul preferă un sol adânc, ușor și bine drenat. Terenurile grele sau cele în care se adună apa nu sunt potrivite.
Fertilizare
Fertilizarea se face în martie-aprilie, la începutul sezonului de creștere.
Tăiere
Perioada indicată pentru tăiere este iulie-august.
Plantare
Poți planta în octombrie-noiembrie sau la începutul primăverii, în martie-aprilie, într-un loc însorit, adăpostit și bine drenat. Multe soiuri au nevoie de un al doilea soi pentru polenizare, deci verifică acest lucru înainte de cumpărare.
Din sămânță, migdalul se poate semăna în octombrie.
Iernarea
Migdalul are nevoie de frig în timpul iernii, aproximativ 200-700 de ore sub 7 °C. Perioada de repaus este ianuarie-februarie și noiembrie-decembrie.
Pomul rezistă până la aproximativ -15 °C, iar iernile pot coborî la -20 °C, deci în zonele cele mai reci există risc de degerare. În martie-aprilie, când înflorește, protejează-l de îngheț; florile timpurii sunt cele mai vulnerabile, de aceea un loc adăpostit este important.
Înmulțire
Migdalul se înmulțește prin altoire sau din sămânță. Perioada de înmulțire este iulie-august, iar semănatul din sămânță se face în octombrie.
Boli și dăunători
Printre dăunătorii care pot apărea se numără afidele, păduchii plantelor, acarienii (păianjenul roșu), viermele portocalului (navel orangeworm) și molia ramurilor de piersic (peach twig borer).
Bolile frecvente sunt bășicarea frunzelor (peach leaf curl), monilioza (brown rot), ciuruirea frunzelor (shot hole) și cancerul bacterian.
Recoltare și utilizare
Migdalele se recoltează în septembrie-octombrie. Partea comestibilă este sâmburele (miezul), care se consumă întreg, decojit de pieliță sau măcinat și se folosește în deserturi precum marțipanul.
Numai soiurile dulci se consumă crude. Miezul migdalelor amare conține compuși cianogenici.









































































