Ulm

Ulmus · Ulmaceae

Cunoscută și ca: puieți ulm

Ulmul (Ulmus, vândut și ca puieți de ulm) este un arbore mare, cu frunze căzătoare, rezistent la ger și ușor de cultivat. Are nevoie de mult loc și de sol umed, dar bine drenat, iar la alegerea puieților contează rezistența la grafioză.

Lumină: Soare plină, Soare până la semiumbră
Udare: Moderate
Umiditate: Moderată
Temperatură: 10–25 °C, min. -35 °C
Dificultate: Ușor de cultivat
Înălțime: 10–30 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

SemănarePlantare în exteriorTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorirePerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Despre ulm

Ulmul face parte din familia Ulmaceae și crește în regiunile temperate din emisfera nordică, în America de Nord și Eurasia. În natură este prezent în multe păduri, de obicei pe soluri umede, bine drenate, și pe malurile apelor.

Este un arbore de 10–30 m înălțime, cu creștere moderată. Coroana este adesea în formă de vază, cu vârful rotunjit, iar trunchiul se poate bifurca. Câteva specii au port arbustiv.

Frunzele sunt verzi, alterne, simple, cu margine simplu sau dublu dințată, de obicei asimetrice la bază și ascuțite la vârf. Florile sunt mici, verzi, grupate în ciorchini, polenizate de vânt și fără petale. La majoritatea speciilor apar în martie–aprilie, înaintea frunzelor, dar unele specii înfloresc toamna. Fructele sunt samare plate, rotunde, subțiri ca hârtia, cu o crestătură în vârf, și se coc din primăvară până toamna, în funcție de specie.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc potrivit

Ulmul crește cel mai bine la soare plin, dar suportă și semiumbra. Ținând cont de dimensiunile la maturitate, alege un loc cu mult spațiu în jur, departe de construcții și de alți arbori.

Udare

Ulmul preferă un sol umed, dar bine drenat. Puieții tineri se udă în perioadele secetoase. Cea mai mare nevoie de apă este în iunie, iulie și august.

Sol

Ulmul tolerează o gamă largă de soluri și de valori ale pH-ului, cu condiția ca drenajul să fie bun. Se potrivește atât un sol lutos, cât și un sol universal.

Fertilizare

Fertilizarea se face în martie–aprilie, la începutul sezonului de vegetație.

Tăiere

Tăierea se face în perioada de repaus, în ianuarie, februarie, noiembrie sau decembrie. Lemnul infectat de boală trebuie îndepărtat fără întârziere.

Plantare

Ulmii se plantează în martie, aprilie, octombrie sau noiembrie. Alege soiuri rezistente la grafioza ulmului și lasă loc pentru un arbore mare.

Iarna

Ulmul este complet rezistent la ger. Între noiembrie și februarie intră în repaus și nu necesită protecție.

Înmulțire

Ulmul se poate înmulți prin semințe, butași de tulpină, butași de rădăcină, altoire sau marcotaj. Semănatul se face în iunie. Celelalte metode de înmulțire se aplică în martie, iunie sau octombrie.

Boli și dăunători

Cea mai cunoscută problemă este grafioza ulmului. Semnele sunt ramurile care îngălbenesc și se ofilesc vara. Lemnul infectat se îndepărtează prompt și se aleg soiuri rezistente. Printre alte boli se numără îngălbenirea ulmului (elm yellows).

Dintre dăunători apar gândacul de scoarță al ulmului, afidele și gândacul frunzelor de ulm.