Cymbopogon citratus
Poaceae
Cunoscută și ca: lemongrass, iarbă de lămâie, lemon grass
Cymbopogon citratus, cunoscută și ca iarbă de lămâie sau lemongrass, este o graminee aromată, perenă, cu frunze care miros intens a lămâie. În clima noastră cu ierni geroase nu rezistă afară peste iarnă, așa că se cultivă la ghiveci, pe balcon sau în casă. Este o plantă ușor de crescut, dacă primește mult soare și apă constantă.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 25–30 °C, min. 2 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 0,9–1,8 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Descrierea plantei
Cymbopogon citratus face parte din familia Poaceae și provine din Asia de Sud (India, Sri Lanka) și din insulele Asiei de Sud-Est. Este cultivată pe scară largă în zonele tropicale și subtropicale.
Formează tufe dese, erecte, cu frunze arcuite, liniare, verde-albăstrui, lungi de 45-90 cm. Marginile sunt aspre la atingere, iar mirosul de lămâie este puternic. Planta ajunge de obicei la 90-180 cm înălțime, iar baza tulpinii i se îngroașă prin mulți lăstari. Înflorește rar în cultură, iar florile sunt nesemnificative.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc
Are nevoie de cel puțin 6-8 ore de soare direct pe zi, așadar alege cel mai însorit colț al balconului sau al terasei. Temperatura optimă este între 25 și 30 °C. Nu suportă înghețul și rezistă doar până la aproximativ 2 °C, deci trebuie ferită de frig din toamnă până primăvara.
Udare
Necesarul de apă este moderat. Substratul se ține uniform umed și nu se lasă să se usuce complet, mai ales în ghivece, inclusiv iarna. Evită băltirea apei. Între iunie și august, când planta crește intens, udă mai des.
Sol și rempotare
Se adaptează la mai multe tipuri de sol: lutos, nisipos sau substrat universal. Cel mai bine crește într-un sol fertil, nisipo-lutos, bine drenat, cu pH între 5,5 și 7,5, care rămâne totuși umed.
Rempotarea se face în aprilie-mai, pe măsură ce tufa se îndesește.
Fertilizare
În sezonul de creștere, în special între mai și iulie, folosește un îngrășământ organic sau unul lichid echilibrat. Fertilizarea încurajează formarea de lăstari noi și o tufă mai deasă. În lunile de repaus nu fertiliza.
Tăiere
Conform calendarului, septembrie este luna potrivită pentru tăiere. Frunzele și tulpinile pot fi recoltate și tăiate treptat pe parcursul verii.
Plantare
Plantează afară, la loc însorit, abia după ce a trecut riscul de îngheț, adică în mai-iunie. Dacă pornești planta din semințe, semănatul în interior se face în martie-aprilie.
Iernare
Mută ghivecele în casă, într-un loc luminos și fără îngheț, înainte de venirea frigului. Octombrie este deja o lună în care planta trebuie protejată de îngheț. Ține substratul ușor umed. Perioada de repaus este noiembrie-februarie, iar protecția împotriva înghețului rămâne necesară până în aprilie.
Înmulțire
Cea mai simplă metodă este împărțirea tufei, în aprilie-iunie. Fiecare porțiune cu rădăcini și lăstari poate fi plantată separat în propriul ghiveci.
Recoltare și folosire
Frunzele și tulpinile sunt comestibile și se recoltează între iunie și septembrie. Dau un gust de lămâie mâncărurilor, supelor și ceaiurilor din bucătăria sud-asiatică și sud-est asiatică.
În medicina tradițională din India și Brazilia, planta este folosită ca stimulent, sedativ și pentru febră. Uleiul esențial are efect antimicrobian.
Siguranță
Toxice pentru pisici și câini- Pisici
- Toxică
- Câini
- Toxică
- Cai
- Toxică
Pentru oameni planta este netoxică. Pentru pisici, câini și cai este toxică, în special frunzele, din cauza uleiurilor esențiale și a glicozidelor cianogene. La câini și pisici poate provoca tulburări digestive, iar la cai dificultăți de respirație, slăbiciune și, rar, moarte. Acestea sunt doar informații generale, nu sfaturi veterinare sau medicale. Dacă ai dubii, întreabă un medic veterinar sau un medic.
Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

















































































