Sari peste navigare, accesează conținutul
Sari peste conținut, mergi la subsol

Artemisia dracunculus

Asteraceae

Cunoscută și ca: tarhon, tarcon, tarcăn

Ușor toxic pentru animalele de companie · detalii ↓

Artemisia dracunculus, numită și tarhon sau tarcon, este o plantă perenă aromată din familia Asteraceae, care rezistă iarna în aer liber. Are nevoie de soare deplin, sol bine drenat și foarte puțină apă. În bucătărie contează tarhonul francez, pentru că formele sălbatice au gust slab.

Lumină
Soare plină
Udare
Scăzute
Umiditate
Scăzută
Temperatură
15–28 °C, min. -34 °C
Dificultate
Ușor de cultivat
Înălțime
0,6–1,5 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

Semănare în interiorSemănarePlantare în exteriorSchimbarea ghiveciuluiTăiereÎnmulțireFertilizareÎnflorireRecoltarePerioadă de repaus
Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Descriere

Artemisia dracunculus este o plantă erbacee perenă, cu port tufos, asemănător unui arbust mic, cu tulpini erecte și ramuri subțiri. Se extinde prin rizomi, iar rădăcinile se răspândesc lateral. Ritmul de creștere este moderat, iar iarna partea aeriană se usucă.

Frunzele sunt înguste, de la liniare la lanceolate, întregi, lucioase, de culoare verde până la verde-cenușiu, lungi de 2–8 cm. Planta este parfumată. Florile sunt mici, verzui-gălbui până la albe, grupate în panicule ramificate, și apar în iulie–august. Tarhonul francez înflorește rar, iar fructele (achene) sunt adesea sterile la formele culinare.

Specia este răspândită în Eurasia și America de Nord, din Europa de Est prin Asia Centrală până în China și vestul Americii de Nord. Crește în locuri uscate și deschise: margini de drum, pajiști, tufărișuri aride și terenuri degradate. În general se cultivă ușor.

Cultivare și îngrijire

Lumină și locul potrivit

Tarhonul are nevoie de soare deplin. Alegeți un loc luminos, aerisit și uscat, asemănător habitatului său natural. Se potrivește bine și într-o stâncărie.

Udare și umiditate

Necesarul de apă este scăzut, iar toleranța la secetă este ridicată. Udați ușor. Verile ploioase și umede, ca și iernile reci și ude, duc la declinul plantei. Preferă aerul uscat.

Sol și rempotare

Preferă un sol uscat, foarte bine drenat, neutru, cu textură nisipoasă, lutoasă sau pietroasă. Valoarea pH-ului este de aproximativ 6–7,5.

Rempotați sau divizați tufa la 2–4 ani, de obicei în martie–aprilie.

Fertilizare

Fertilizați în aprilie, la începutul sezonului de creștere.

Tăiere

Tăiați planta la nivelul solului la începutul primăverii, în martie. În august puteți scurta tufa, pentru a stimula creșterea de lăstari noi.

Plantare

Plantați în locuri însorite, în sol bine drenat, la aproximativ 45 cm distanță între plante. Plantarea în câmp deschis se face în mai. Semănatul se poate face în martie în interior, iar în aprilie–mai direct în câmp. Tufele se divizează la 2–4 ani.

Iernare

Tarhonul rezistă la ger, până la aproximativ -34 °C, deci iernile obișnuite de la noi nu îl afectează. Perioada de repaus este noiembrie–februarie. În zonele reci și umede, tăiați tulpinile uscate și acoperiți cu mulci. Evitați locurile în care apa stagnează iarna.

Înmulțire

Tarhonul se poate înmulți prin diviziune, rizomi, butași de tulpină și semințe. Diviziunea și butășirea se fac în martie–aprilie sau în septembrie. Pentru aroma clasică, cultivați soiul culinar francez prin diviziune, nu din semințe.

Probleme frecvente

Dacă planta intră în declin vara, cauza este de obicei vremea umedă și ploioasă. Îmbunătățiți drenajul și circulația aerului.

Dacă aroma este slabă, este posibil să fie vorba de o formă sălbatică sau rusească în loc de tarhon francez. Folosiți soiul culinar înmulțit prin diviziune.

Creșterea subțire și lemnoasă apare când tufele nu sunt divizate. Divizați-le la 2–4 ani.

Recoltare și utilizare

Se recoltează frunzele și lăstarii tineri, din mai până în septembrie. Tarhonul francez este o plantă clasică pentru pui, pește, ouă și sosul Béarnaise, precum și pentru aromatizarea oțetului. Formele sălbatice sunt fade. Specia sălbatică a fost folosită în mod tradițional mai ales în scopuri medicinale. Căprioarele și iepurii o evită în general.

Siguranță

Ușor toxic pentru animalele de companie
Pisici
Slab toxică
Câini
Slab toxică
Cai
Slab toxică

Planta este ușor toxică pentru pisici, câini, cai și oameni. Sunt toxice frunzele, tulpinile, florile și rădăcinile. Substanțele implicate sunt uleiurile esențiale, estragolul, metileugenolul și tujona. La animale pot apărea vărsături ușoare, diaree și hipersalivație. Aceasta este doar o informare, nu un sfat veterinar sau medical. Dacă aveți îndoieli, întrebați un medic veterinar sau un medic.

Sursă: ASPCA Toxic and Non-Toxic Plants, North Carolina Extension Gardener Plant Toolbox

Pentru planta ta

Întrebări frecvente

De câtă lumină are nevoie tarhonul?Are nevoie de soare deplin. Într-un loc umbrit se dezvoltă mai slab.
Cât de des se udă tarhonul?Foarte rar și ușor, deoarece necesarul de apă este scăzut, iar toleranța la secetă ridicată. Umezeala excesivă duce la declinul plantei.
Rezistă tarhonul iarna în aer liber?Da, rezistă la ger până la aproximativ -34 °C. În zonele reci și umede se taie tulpinile și se acoperă cu mulci.
Cum se înmulțește tarhonul francez?Cel mai sigur prin diviziune, în martie–aprilie sau în septembrie. Tarhonul francez înflorește rar, iar semințele sunt adesea sterile.
Când se recoltează tarhonul?Frunzele și lăstarii tineri se recoltează din mai până în septembrie.
Este tarhonul toxic pentru câini și pisici?Este ușor toxic pentru pisici și câini și poate cauza vărsături ușoare, diaree și hipersalivație. Este doar o informare; în caz de îndoială, întrebați un medic veterinar.
Sari peste subsol, revino la începutul paginiiSalt la începutul paginii