Nuc

Juglans regia · Juglandaceae

Cunoscută și ca: nuc comun, nucul

Nucul (Juglans regia, numit și nuc comun) este un pom mare, rezistent la ger, cultivat pentru nucile sale și pentru coroana largă, care face umbră. Crește repede, dar cere loc, soare și un sol adânc. Mai jos găsești de ce are nevoie pomul pe parcursul anului.

Lumină: Soare plină
Udare: Moderate
Umiditate: Moderată
Temperatură: 12–28 °C, min. -22 °C
Dificultate: Dificultate medie
Înălțime: 10–25 m

Îngrijire pe parcursul anului

Calendar pentru climatul Continental.

SemănarePlantare în exteriorTăiereÎnmulțireFertilizareMai multă apăÎnflorireRecoltareProtecție împotriva înghețuluiPerioadă de repaus

Când se efectueazăPerioadă de repausLuna curentă

Cum arată nucul

Nucul este un arbore foios, peren, cu coroană largă și rotunjită și trunchi destul de scurt. De obicei ajunge la 10–25 m înălțime și la 8–18 m în lățime, iar creșterea este rapidă.

Frunzele sunt alterne, compuse, lungi de 20–45 cm, cu 5–9 foliole alungite. La înfrunzire au culoarea roșiatic-brună spre sfârșitul primăverii, sunt verzi în sezon, parfumate când le freci, și devin galbene toamna.

Florile apar în mai–iunie și sunt discrete, galben-verzui. Cele masculine atârnă în amenți de 5–10 cm, iar cele feminine stau în ciorchini mici la capătul lăstarilor. Fructul este o nucă rotundă, într-o coajă verde și cărnoasă care devine maronie și crapă toamna. La pomii cultivați, miezul comestibil se află într-o coajă subțire și zbârcită.

În natură, specia provine din sud-vestul și centrul Asiei și din sud-estul Europei. Aria naturală exactă este neclară, din cauza cultivării foarte îndelungate. Crește în păduri de munte și în văi.

Cultivare și îngrijire

Lumină și loc potrivit

Nucul are nevoie de soare direct și nu suportă umbra. Alege un loc însorit și adăpostit, unde pomul are spațiu pentru coroana largă. Distanța de plantare indicată este de aproximativ 10 m față de alți pomi sau construcții.

Rădăcina pivotantă adâncă face pomul greu de mutat, așa că alege locul definitiv de la început.

Udarea

Nucul preferă un sol umed uniform, dar bine drenat. Pomii tineri se udă regulat în perioadele secetoase. Toleranța la secetă este medie, de aceea calendarul recomandă mai multă apă în iunie, iulie și august.

Nu tolerează solurile îmbibate cu apă sau sărace, deci evită locurile unde apa stagnează.

Solul

Nucul se simte bine într-un sol adânc, bogat, lutos, cu multă materie organică. Intervalul de pH potrivit este 6–8. Drenajul trebuie să fie bun, cu sol menținut umed, fără exces de apă.

Fertilizarea

Fertilizarea se face în martie–aprilie, la începutul sezonului de creștere. Un sol bogat în materie organică ajută pomul, mai ales în primii ani.

Tăierea

Taie ușor la mijlocul verii, în iulie–august. O tăiere la sfârșitul iernii sau primăvara provoacă o scurgere puternică de sevă, de aceea evit-o.

Îndepărtează ramurile uscate și pe cele care se încrucișează.

Plantarea

Puieții se plantează toamna (octombrie–noiembrie) sau primăvara (martie–aprilie), într-un loc însorit, adăpostit, cu sol adânc. Lasă mult spațiu, circa 10 m între pomi.

Din cauza rădăcinii pivotante, pomul se replantează greu, așa că alege bine locul din prima.

Iarna și înghețurile târzii

Nucul rezistă la ger, până la aproximativ -22 °C, deci poate rămâne afară iarna. Perioada de repaus este în ianuarie–februarie și în noiembrie–decembrie.

Protejează pomii tineri și florile de primăvară de înghețurile târzii, mai ales în aprilie–mai.

Înmulțirea

Nucul se înmulțește prin semințe sau prin altoire. Calendarul indică semănatul în octombrie–noiembrie, iar pentru înmulțire perioadele februarie, martie și august.

Recoltarea și folosirea

Nucile se recoltează în septembrie–octombrie, când coaja verde devine maronie și crapă. Miezul se consumă crud sau prăjit, în patiserie sau presat pentru ulei. Este bogat în grăsimi, proteine și minerale.

Pomul este și o sursă de hrană pentru faună: veverițele și păsările mănâncă nucile, iar frunzele găzduiesc larvele unor molii.