Fenugrec
Trigonella foenum-graecum · Fabaceae
Cunoscută și ca: schinduf
Fenugrecul (Trigonella foenum-graecum) este o plantă anuală, rapidă și ușor de crescut, apreciată pentru frunzele și semințele aromate. Cere soare, căldură și un sol care nu reține apa. În clima noastră se seamănă în fiecare primăvară, pentru că nu supraviețuiește iernii.
- Lumină
- Soare plină
- Udare
- Scăzute
- Umiditate
- Scăzută
- Temperatură
- 7–27 °C, min. -5 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 30–80 cm
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată fenugrecul
Fenugrecul, numit și schinduf sau Trigonella foenum-graecum, face parte din familia Fabaceae. Este o plantă erbacee anuală, dreaptă și slab ramificată, de 30–80 cm înălțime, cu creștere rapidă.
Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovale până la obovate, verde-deschis, de până la aproximativ 5 cm și păroase pe dos. Florile mici, asemănătoare celor de trifoi, apar singure sau în perechi la subsuoara frunzelor de sus. Pot fi albe, galbene sau violete și sunt parfumate. Păstăile subțiri, ascuțite, de până la circa 10 cm, conțin 10–20 de semințe puternic aromate.
Rădăcina este pivotantă, cu nodozități care fixează azotul din aer. Planta provine din Orientul Apropiat și din Asia de Vest, iar în natură crește pe terenuri necultivate, la marginea câmpurilor și pe pajiști uscate.
Cultivare și îngrijire
Lumină și loc potrivit
Fenugrecul are nevoie de cel puțin șase ore de soare direct pe zi. Alege un loc cald și adăpostit, pentru că vremea răcoroasă și umedă îl slăbește. Se pliază bine și pe o grădină de stâncărie, la fel de bine ca într-un ghiveci sau o jardinieră pe balcon.
Udare și umiditate
Preferă condițiile calde și destul de uscate, iar umiditatea aerului nu contează pentru el. Udă cu măsură și evită solul mereu ud. Rezistența la secetă este medie, deci în perioadele foarte uscate o udare ocazională ajută. Excesul de apă duce la putrezirea plantelor.
Solul
Se simte cel mai bine într-un sol lutos, bine drenat. Tolerează și solurile sărace. pH-ul potrivit este aproximativ între 6 și 8. În ghiveci folosește pământ universal și un vas cu orificii de scurgere, ca apa să nu stagneze.
Fertilizare
Are nevoie de puțin îngrășământ, pentru că își procură singur azotul prin nodozitățile de pe rădăcini.
Semănat
Fenugrecul se seamănă direct la locul definitiv, în aprilie–mai, după ce a trecut pericolul de îngheț și solul s-a încălzit. Planta nu rezistă la îngheț: limita ei este de aproximativ -5 °C. Dacă în aprilie sunt anunțate nopți reci, protejează răsadurile.
Înflorirea are loc în iunie–iulie.
Iarna
Fenugrecul este anual și se cultivă din nou în fiecare sezon. Gerurile obișnuite ale iernii, de până la -20 °C, îl distrug, așa că nu are rost să încerci să-l ierni afară. În primăvara următoare se seamănă din nou.
Înmulțire
Se înmulțește din semințe, semănate în aprilie–mai.
Probleme frecvente
Putrezirea plantelor apare de obicei din cauza solului ud. Seamănă în sol bine drenat și udă puțin.
Dacă se formează puține semințe, vremea răcoroasă sau ploioasă este de obicei vinovată. Alege un loc cald și uscat.
Printre dăunători pot apărea omida Spodoptera litura (viermele tutunului) și afidele. Bolile posibile sunt putregaiul cărbunos, pătarea bacteriană a frunzelor și făinarea.
Recoltare și utilizare
Recoltarea se poate face din iunie până în septembrie. Frunzele se folosesc proaspete sau uscate, ca plantă aromatică sau ca legumă. Semințele sunt un condiment cu miros de sirop de arțar, iar germenii sunt și ei comestibili.
Fenugrecul este folosit tradițional în medicina populară, dar dovezile clinice în favoarea lui lipsesc.



































































































