Boz
Sambucus ebulus · Viburnaceae
Cunoscută și ca: boz pitic
Bozul, numit și boz pitic sau Sambucus ebulus, este o plantă erbacee perenă, înaltă de 1–2 m, care rezistă bine la ger. Înflorește vara în corimbe plate albe și se extinde repede prin rizomi. E ușor de crescut, dar are nevoie de un loc în care să se poată întinde.
- Lumină
- Soare plină, Soare până la semiumbră
- Udare
- Moderate
- Umiditate
- Moderată
- Temperatură
- 12–25 °C, min. -25 °C
- Dificultate
- Ușor de cultivat
- Înălțime
- 1–2 m
Îngrijire pe parcursul anului
Calendar pentru climatul Continental.
Cum arată bozul
Bozul face parte din familia Viburnaceae și este o plantă erbacee perenă, înaltă de 100–200 cm. Tulpinile sunt drepte, mai ales neramificate, și formează colonii dese dintr-un rizom târâtor.
Frunzele sunt opuse, penat compuse, lungi de 15–30 cm, cu 5–9 foliole, și au un miros neplăcut. Vara, în iunie, iulie și august, apar corimbe plate de 10–15 cm în diametru, cu multe flori albe, uneori roz. Fructele sunt bace mici, lucioase și negre, de 5–6 mm, cu suc violet. Toamna frunzișul capătă nuanțe roșii.
În natură crește pe marginea drumurilor și a câmpurilor, pe terenuri virane, în poieni și în tufărișuri, de obicei pe soluri bogate în nutrienți și în baze.
Cultivare și îngrijire
Locul potrivit
Bozul se simte cel mai bine la soare sau la umbră ușoară. Fiindcă formează colonii, alegeți un colț al grădinii în care are loc să se extindă.
Udarea
Cere umiditate moderată. După ce s-a înrădăcinat, suportă destul de bine și un sol mai uscat, așa că nu necesită udări dese.
Solul
Preferă un lut bogat în nutrienți, de la neutru la alcalin, cu pH între 6,5 și 8. Solul trebuie să fie bogat în humus, reavăn, dar bine drenat.
Plantarea și semănatul
Plantați bozul în martie–aprilie sau în septembrie–octombrie. Semănatul se face în octombrie–noiembrie.
Rizomul se extinde puternic și formează colonii mari, iar planta s-a naturalizat și în afara arealului ei de origine. Țineți cont de asta când alegeți locul.
Tăierea
Tăierea se face în februarie–martie. Planta este erbacee și iarna se usucă până la rizom.
Iarna
Bozul este complet rezistent la ger și nu are nevoie de adăpost. Rezistă până la aproximativ -25 °C, iar iernile noastre obișnuite coboară de regulă până la -20 °C. Partea de deasupra solului se usucă iarna, iar planta rămâne în repaus din noiembrie până în februarie și pornește din nou din rizom.
Înmulțirea
Se înmulțește prin diviziune, din bucăți de rizom sau din semințe. Diviziunea și bucățile de rizom dau cele mai bune rezultate în martie–aprilie sau în septembrie–octombrie, iar semințele se seamănă în octombrie–noiembrie.
Utilizări
În medicina populară, bozul este folosit în mod tradițional pentru dureri articulare, răceli, răni și infecții. Nu este o plantă alimentară obișnuită.





















































































